Dificil de încadrat în tiparele convenţionale, albumul de faţă completează în mod inspirat personalitatea creatoare a lui Tudor Gheorghe şi răspunde nevoii acute a artistului de a întregi/completa imaginea literaturii române.

Filtrul sensibilităţii sale a ales de această dată poezia deţinuţilor politici pe care o restituie marelui public cu ajutorul unor sonorităţi dominate de filonul bizantin. Astfel se explică opţiunea lui Marius Hristescu pentru un acompaniament exclusiv vocal (şase voci bărbăteşti alese în urma unui minuţios proces de selecţie), alegere care respectă tradiţia non-instrumentală a creaţiei creştine ortodoxe.

Nu este vorba de o retrăire a unor suferinţe îndurate ci de exerciţiul unei evadări în lumea imaginaţiei pentru că poezia are puterea de a elibera sufletul uman. Versurile celor condamnaţi la întuneric îşi găsesc drumul către divinitate, călăuzite fiind de lumina mântuitoare a adevăratei credinţe.