Marius Hristescu s-a născut la 29 septembrie 1975, la Craiova. A absolvit "Liceul de Artă" din oraşul natal (1994), bucurându-se de îndrumarea profesorilor Mariana Ilie (pian), Florian-George Zamfir (teoria muzicii) şi Alexandru Racu (acompaniament). Pregătirea muzicală o continuă la Universitatea de Muzică din Bucureşti, unde studiază, în paralel, trei dintre secţiile acesteia: Compoziţie, Dirijat Cor Academic şi Dirijat Orchestră, fiind discipol al maeştrilor Ştefan Niculescu (compoziţie), Dan Buciu (armonie), Dinu Ciocan (contrapunct), Valentin Gruescu (dirijat cor academic), Ludovic Bács şi Petru Andriesei (dirijat orchestră). În anul 2000, absolvă cursul de studii aprofundate (master) - Stil şi Limbaj Compoziţional, la clasa Ştefan Niculescu.

Primele apariţii scenice în calitate de dirijor sunt legate de concertele susţinute de Corul „Carmina Nova” din Craiova, înfiinţat de George Florian Zamfir.

În anul 1997, obţine Premiul de Debut în cadrul Festivalului Tinerilor Dirijori de Cor de la Craiova (ediţia a V-a), în anul 2002, o bursă de studii la Accademia Marciana din Veneţia si in 2005, la Roma. În anul 2004, participă la un master-class de artă dirijorală susţinut de Kurt Masur, organizat de Fundaţia „Eurosilesia” la Wroclaw (Polonia) iar din 2008 începe să frecventeze seriile de cursuri de artă dirijorală şi fenomenologie muzicală susţinute de Konrad von Abel, recunoscut discipol al lui Sergiu Celibidache.

Profesor titular la catedra de teorie-orchestră a Liceului de Artă “Marin Sorescu” din Craiova (1999-2001), Maestru de cor al Coralei Academice a Filarmonicii „Oltenia” (2001), dirijor al Corului de cameră „Da Capo” din Bucureşti (2001-2004), dirijor al Teatrului Liric “Elena Teodorini” din Craiova (2001-2009), dirijor si director artistic al Filarmonicii ”Oltenia” din Craiova (2010-2012), Marius Hristescu a condus și orchestra Filarmonicii "Muntenia" din Targoviste, până în anul 2015.

Invitat frecvent al filarmonicilor și operelor din ţară, a susţinut concerte și spectacole alături de interpreţi precum: Ion Ivan Roncea, Bogdan Ştefănescu, Cosmin Marcovici, Sorin Drăniceanu, Yuri Tsiple, Alexandra Coman, Felicia Filip, Daniela Vlădescu, Vlad Stănculeasa, Bogdan Zvorişteanu, Liviu Prunaru, Mirabela Dina, Hector Sanchez, Ioana Lupaşcu, Maria Solozobova, Cristian Florea iar în anul 2010, alături de soprana Diana Ţugui şi baritonul Sandor Balla, a iniţiat proiectul „Sempre Lyrica” ce s-a bucurat de un succes răsunător.

În alcătuirea programelor de concert, o preocupare constantă a fost aceea de a prezenta publicului lucrări mai puţin cunoscute sau din creaţia contemporană. Astfel, în februarie 2010, a dirijat in primă audiţie lucrări ale compozitorului cipriot Savvas Savva, în 2011 si 2013 a adus în atenţia publicului Simfonia a II-a „Romeo şi Julieta” si Simofnia a VI-a „Divina Comedie” de Alfonso Rega, în 2012 Concertul Iranian pentru Pian de Shaheen Farhat, Balada pentru trombon-bas de Eric Ewazen şi Cartoon pentru 13 instrumente de coarde şi clavecin de Zoran Eric. În februarie 2014, prezintă în primă audiție absolută, șapte piese ale unor compozitori coreeni contemporani, intr-un concert exceptional la pupitrul Filarmonicii „Banatul” Timișoara.

În ianuarie 2012 a fost invitat să dirijeze una dintre cele mai valoroase orchestre de tineri muzicieni din Zona Balcanică – este vorba de Orchestra de Coarde a Şcolii de Tinere Talente din Cuprija (Serbia).

Alte proiecte peste hotare au inclus prezenta la pupitrul Sudwestdeutsches Kammerorchester din Pforzheim, intr-un concert la Zurich si pe scena Salii cu Orga din Chisinau, la pupitrul Orchestrei Nationale de Camera, avandu-l ca solist pe reputatul violoncelist Cristian Florea.

Anul 1999 marchează începutul colaborării cu binecunoscutul cantautor Tudor Gheorghe, colaborare în urma căreia a luat naştere proiectul Anotimpurile Poeziei Româneşti. Prima parte a acestui proiect, Primăvara Simfonic, a obţinut titlul de cel mai bun CD de muzică clasică al anului 2001, trofeu oferit la decernarea Premiilor Industriei Muzicale Româneşti (martie 2002). Au urmat Toamna, Iarna şi Vara Simfonic iar anotimpurilor simfonice li s-au alăturat Calvarul unei inime pribegi, Parfumele nebunelor dorinţi şi Cavalerii felinarelor târzi, albume dedicate Bucureştiului de altădată. Seria succeselor a fost continuată cu extraordinarul Degeaba...?! (o adevărată explozie cu accente de rock-simfonic inspirată de  Revoluţia Română din decembrie ’89), contrastantul Al cincilea Anotimp – Femeia şi recentele spectacole pe versurile lui Grigore Vieru și Mircea Micu – Vremea Nemâniei și Pelerini din Țara Nimănui, pentru a căror punere în scenă au fost selectaţi muzicieni de pe ambele maluri ale Prutului.

La 15 ani de la lansarea albumului Primăvara Simfonic, colaborarea cu Orchestra Națională Radio și Corul Național de Cameră Madrigal a facut să renască proiectul Anotimpurilor. Noile orchestrații și noul suflu vocal-simfonic aduc într-o noua lumină poezia română prin vocea indegalabilului rapsod român, Tudor Gheorghe. Din 2018 continuă seria de concerte-turneu alături de marele cant-autor și formația Concertino din Chișinău, cu o serie de spectacole ca ’’Tot ce-i românesc nu piere’’, ’’Risipitorul de frumuseți’’, ’’Tandru, senzual, uitat’’, ’’Valsurile mele’’ sau ’’Cel ce gândește singur’’.

În urma reputaţiei de compozitor şi orchestrator dobândite, artişti valoroşi ai momentului din industria muzicală românească si internationala i-au solicitat colaborarea: Felicia Filip, Nicu Covaci (Phoenix), Loredana Groza,  Florin Piersic, Radu Fornea (K1), Ştefan Bănică jr., Linda, Paula Seling, Alin Oprea (Talisman), trupa Cargo, trupa britanică Smokie. De un real succes s-au bucurat şi cele doua proiecte simfonice realizate alături de baritonul Daniel Prunaru (pe scena Operelor din Craiova şi Cluj-Napoca), materializate în realizarea a două CD-uri, precum şi turneele naţionale de colinde din decembrie 2008 şi 2009, alături de tenorul Costel Busuioc.

Rodul pasiunii pentru compoziţie, îmbogăţit cu cel al specializării ca dirijor de cor, s-a concretizat în lucrări premiate la concursuri de creaţie corală: „Două colinde româneşti” - Premiul al II-lea la Concursul de Creaţie Corală (Bucureşti, 1997) şi „Ave Maria” - Premiul al III-lea la Concursul Coral Internaţional „Gheorghe Dima” (Cluj-Napoca, 1997), interpretate de coruri celebre precum Corul Național de Cameră Madrigal sau Monteverdi Chor din München.

Creaţia sa mai cuprinde o Uvertură de concert, un Concert pentru două viori şi orchestră şi numeroase lucrări camerale. Cvartetul de coarde, op. 11, „Golful Persic” a obţinut Premiul pentru cea mai bună creaţie străină, la cea de-a XXI-a ediţie a Festivalul Internaţional de Muzică „Fadjir” din Iran. În decembrie 2004, a început colaborarea cu scene teatrale din ţară: compune muzica pentru piesele de teatru „Hotel Europa” de Matei Vişniec (Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova), „Prinţul Frederic de Homburg” de Heinrich von Kleist şi „Cui i-e frică de Virginia Woolf” de Edward Albee (Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu), toate în regia lui Şerban Puiu. Ultima creație muzicală pentru teatru, „Fata moșului și fata moașei”, este datată 2016, fiind cerută de Teatrul Național Marin Sorescu din Craiova.

O altă premieră în cariera sa a constituit-o pregătirea muzicală a spectacolului Omul din La Mancha de Mitch Leigh, pe scena Naţionalului din Craiova, în regia lui Cezar Ghioca, avându-l în rolul principal pe Tudor Gheorghe. Repertoriul abordat în concertele simfonice cuprinde o paletă stilistică diversificată – lucrări pornind de la perioada preclasică (Bach, Haendel, Gluck, Pergolesi), ajungând la cea clasică şi romantică, (Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert, Mendelssohn-Bartholdy, Ceaikovsky, Glazunov, Grieg) continuând cu Fauré, Chausson, Ravel, Vieuxtemps, Elgar, Orff, Enescu sau Milhaud.

În spectacolele sale se regăsesc şi lucrări ale genului liric. Printre titlurile abordate se numără: G. Verdi - Un ballo in maschera (Bal Mascat) și La Traviata, G. Donizetti - Lucia di Lamermoor și L’elisir d’amore (Elixirul dragostei), G. Bizet – Carmen, P. Mascagni - Cavalleria Rusticana, Mozart - Le nozze di Figaro (Nunta lui Figaro), Johann Strauss - Die Fledermaus (Liliacul).

Cea mai recentă apariție a sa într-un proiect de amploare, a avut loc cu prilejul evenimetnului muzical al anului 2016 în Oltenia, „Carmen – Rock version”, pentru care a realizat, împreună cu trupa Concertino Accordion Band din Chișinău, adaptarea și reorchestrarea celebrei opere a lui Bizet, aflându-se totodată la conducerea muzicală.